În apărarea Greciei putem aduce nenumărate argumente, şi vom începe cu: NICIUNUL.

Recent am primit un mesaj de la taică-miu, om de caracter, opinionat înfocat, care spunea așa:

Cei ce critică Grecia, uită că, ororile încep așa, iar popoarele nu sunt animale de sacrificiu. Dom’le antropolog, ia istoria și dă-le în cap deștepților.

Și n-am știu ce a vrut să-mi spună prin acest măreț SMS, până nu am întâlnit (întâmplător) pagina de Facebook a lui Dan Alexe, care lăsase un comentariu destul de lung, în apărarea Greciei, un ne-deștept, așa, ca tata – expert în toate și cu opinii extrem de pregnante. N-am putut să-i dau embed, așa că îl voi cita. Dacă vă încumetați, îl găsiți pe aici pe undeva. Voi face însă o mică paranteză, să menționez că, pe cât de eronat logic ar fi din partea mea, să spun că domnul Alexe suferă de proiecții cam grave, în condițiile în care compară situația lui cu cea a unui stat, dar o să-mi asum această mică derivare ad hominem, nu de alta, dar ad hominem-ul lui e ceva mai grav. Cel puțin eu pot argumenta că ad hominemul meu îi influențează opinia și nu i se mai poate accorda statutul de imparțialitate.

O să fac ceea ce fac în mod normal când analizez un construct argumentativ, analizând individual fiecare argument în parte, și contra-argumentând acolo unde este cazul, precum voi și adăuga propriile note de comentariu asupra temei. Voi păstra o structură și un stil informal, astfel încât îmi voi permite câteva comentarii de pe margine, fiindcă I can, și  fiindcă, calitatea jurnalistică a postării lui Alexe lipsește.

Văd multă lume hăhăind prostește la Grexit, că adică ce bine că ies grecii trândavi din UE…

Nu cred că e nevoie să comentez aici. Pentru alte informații, citiți p-aici.

Pentru toți acești tâmpiți sectanți, orbiți de ideologia seacă a pieței și scadenței, am următoarele de zis: — Victimă eu însumi a crizei (ca etern jurnalist freelance precar) am trecut prin atâtea vizite de portărei și avocați, si creditori veniti sã-mi ia mobilele, încât am înțeles ce înseamnă inumanitatea administrativă.

Ajungem la ce spuneam de proiecții. Știu că e ad hominem, dar și al lui e. Și sunt convins că faptul că au ajuns recuperatorii la domnul Alexe poate cere un semn de egal între domnul Alexe și o țară și datoria acesteia. Because, reasons. Dar probabil are legătură cu freelance journalism (more ad hominem, because I can).

Când cad peste tine datorii atât de mari (nu Grecia a declanșat criza mondială, ci America cu speculațiile de pe Wall Street, împrumuturi „putrede” și „subprimes”, nu Tsipras și Syriza și stânga greacã au sifonat împrumuturile de la băncile nemțești, ci guvernele anterioare de la Atena), când vin peste tine datorii atât de mari, […]

America, speculații, Wall Street, împrumuturi, alea-alea. Din ce documentar e luat asta? Nu zic că nu au avut un rol în criza economică de acum 7 ani, dar veșnica tiradă cu „ei sunt vinovați!!!” devine plictisitoare. Dacă era un economist, poate acordam mai multă atenție. O să mă rezum la atât și nu voi comenta jurnalism sub-par.

[…] aștepți de la creditori să-ți dea un răgaz… Pare si in interesul lor. O suspendare legitimă a datoriilor, o vreme, ca să poți respira… Să te refaci economic, ca să poți plăti dupã aia, mãcar o parte. Când însă câinii robotizați îți stau la ușă, așteptând toți să le dai totul, imediat, la scandență, totul în același timp, vineri la miezul nopții, că dacă nu… […]

Studiind superficial cronologia evenimentelor, și distribuția împrumuturilor, dar și perioada pe care acestea au fost distribuite(1) putem observa niște aspecte importante, precum:

  • Grecia a trecut printr-o serie multiplă de creditori, precum: FMI (care i-a scos din rahat în 2008), BCE, care i-a scos din rahat la prima tranșă către FMI, Fondul European de Investiții, din banii cărora se plăteau pensii de 800 de euro, într-o țară în care 75% din pensionari, sunt pensionați înainte de timp(2), la care se mai adaugă creditori privați (cel mai probabil băncile altor state), dar și creditori statali.
  • Datoria rămasă cumulează aproximativ 320 de miliarde de euro, adică aproximativ 170% din PIB-ul lor pe un an – deși pare mult, nu e deloc o datorie care să nu poată fi administrată competent.
  • Singurul mare prag pe care îl au de trecut e 2015, când au de achitat 26 de miliarde de euro în datorii.
  • Din acești 26 de miliarde de euro, jumătate trebuie achitați din obligațiuni statale. Adică datorii care nu sunt legate de FMI, UE sau alți mari jucători, „imperialiști”, cum le-ar spune unii. Scopul achitării aceste tranșe masive este de a scăpa de presiunea pusă de aceste obligațiuni, și de a lăsa loc de manevră ulterior țării.
  • Tot din acești 26 de miliarde, 5 se duc către FMI, pentru împrumutul din 2008 care a ajutat Grecia să treacă prin criză. Știu că e subit, dar ratele sunt stabilite atunci când faci împrumutul, deci nu știu cât i-a luat prin surprindere.
  • Ultimele 6 miliarde de euro, se duc tot în contul unui împrumut vechi de câțiva ani, către UE, luat tot cu ocazia crizei din 2008.
  • Și dacă ai analiza anii următori de plată ai Greciei, ai observa (cu stupoare, sunt convins), că sunt mult mai lejeri, cu excepția lui 2019, care mai include o tranșă de 10 miliarde de euro. Cam 10% din PIB-ul grecesc.

[…] te uiți la ei și realizezi că de fapt nu sunt umani și nu au creier.

Dacă ar fi umani și ar avea creier (ca să nu mai vorbim de iertare, compasiune și solidaritate, pe care era presupusă a se construi Europa) ar pricepe că e imposibil.

O luăm de la capăt… Și singurul lucru care este imposibil în România, e să întâlnești mai mult de 5 jurnaliști dispuși să facă munca asociată jurnalismului – să se documenteze și să fie imparțiali – sau dacă nu sunt capabili să se documenteze, să ceară ajutorul unor specialiști, să-i țină de mână.

Dacă e imposibil sã vã dau, idioților, pentru cã nu am, dacă mobilele mele pe care vreți să mi le confiscați — pentru că toți cereti suma completă în același timp și în aceeași zi— pentru ce atunci insistați ca să mai și umiliți?

Nu a cerut nimeni să plătească nimic. S-au cerut impunerea unor norme de reducere a cheltuielilor la nivel statal, pentru a acoperi niște împrumuturi scadente, către terți creditori, printr-un alt împrumut de la Instituția Europeană pentru Stabilitate Financiară (EFSF). Și ca să scăpăm de comparația infectă pe care domnul jurnalist continuă să o facă, ca individ, persoană fizică, există o limită mult mai mică, atât de bani, cât și de număr de împrumuturi pe care le poți executa. Grecia a funcționat în ultimii 30, chiar 40 de ani, doar în baza împrumuturilor externe, iar în ultimii 20 de ani (odată cu un mic boom economic grecesc), aceste împrumuturi au fost abuzate sistematic. Nu neapărat prin furturi, jmenuri și mafie guvernamentală, ci prin injectarea bugetară cu excese financiare care nu provin din PIB. Știu, vina creditorilor. Dar Grecia, fiindcă începând cu 2000 avea economia Germaniei, jucătorul principal al UE, să garanteze împrumuturile ei (că așa stă treaba cu moneda unică), a putut beneficia de împrumuturi masive, cu dobândă mică, pentru a plăti ratele vechi, și pentru a susține echipamentele medicale care mai țineau în viață extravaganța iresponsabilă, adoptată de guverne, îmbrățișată cu dragoste și fără reproș de cetățeni. Găsești mai bine explicat aici. E un video frumușel, are animații frumușele, sper să-l înțelegi.

Cam asta e cu Grecia… E imposibil să plătească acum, rapid, așa de mult. E imposibil, creditorii o știu, și totuși o umilesc.

Am spus mai sus de ce nu a pus nimeni Grecia să plătească imediat. Una la mână, fiindcă datoriile pe care le are de plătit acum, în 2015, sunt vechi. Și a doua la mână, fiindcă i s-a oferit o a doua tranșă de împrumut salvator.

Dar, creditorii o umilesc… Of. Înțeleg că domnul jurnalist a suferit și el de sindromul iresponsabilității economice, și că trauma și-a lăsat o amprentă adâncă în psihic, dar hai să ne păstrăm calmul.

Nu a umilit-o nimeni pe Grecia. Grecia se umilește singură. Se opune măsurilor impuse pentru acordarea suplimentelor de creditare, și face și un spectacol din acest lucru.

Pe fondul primei serii de măsuri de austeritate după prima tranșă de datorii achitate de nemernicii de creditori de la EFSF, au ajuns la putere extremiștii de stânga, care joacă chicken cu cei de la EFSF și Uniunea Europeană. Dacă nu știi ce e chicken, e chestia aia pe care sigur ai văzut prin filme, dacă nu printr-un documentar despre economie pe care l-ai găsit recomandat pe cunoasteadevarul.blogspot.com, și presupune următoarele: doi șoferi, în două mașini, care se îndreaptă cu viteză mare una spre cealaltă, și primul care virează și se ferește, pierde.

Practic, administrația elenă șantajează fără nicio jenă Uniunea Europeană, punând sub cuțit următoarele: imaginea Uniunii Europene, economia Europeană, economia globală și ignorarea presiunilor politice-economice puse pe Rusia. Totul pentru a cere împrumuturi nereglementate, fără termene de plată, sau de ce nu, ștergerea datoriilor. Și mie îmi plac banii nemunciți. Presupun că și Greciei. Pardon, donații.

Pe deasupra, ca să pună sare pe rană, Grecia semnează un parteneriat cu Rusia, trecând peste orice acorduri în parteneriatele din care face parte.

Și când nici această manevră nu funcționează „cerem vocea poporului să-și spună cuvântul”, fiindcă, ca orice datornic responsabil, care s-a bucurat fără urmă de îndoială față de proveniența influxului financiar, de beneficiile împrumuturilor, va accepta măsurile necesare pentru plata ultimei tranșe majore de împrumut. Și dacă EFSF refuză „vocea poporului”, ce creditori nenorociți sunt.

Ce-i drept, și mie-mi place să arunc cu banii în cauze pierdute. Mă bucur însă cu Uniunea Europeană a pus piciorul în prag.

Lenevie, hoție, țară de trândavi profitori, Zorba, mai că li s-ar reproșa și că au soare tot timpul anului…

Jurnalism de calitate, yet again.

Când vezi atâta orbire cămătăricească, la un moment dat te ridici, îi sucești nasul celui din fața ta și pleci fluierând… Bine, luați-mi noptiera, perdeaua din baie și setul de farfurii.

Idioților.

Dan Alexe

Sper că ți-am ridicat măcar câteva semne de întrebare în logica ta. Fie că ești jurnalist freelancer Dan Alexe, fie că ești adept al dictonului anti-occidental.

Între timp, domnul jurnalist mi-a răspuns la comentariul pe care i-l lăsasem (cred). Și spun cred, fiindcă nu a răspuns direct, sau într-un mod în care aș fi informat de faptul că este un răspuns către mine, ci printr-o postare eroică, separată și individuală:

Sectanții pieței sunt ursuleți circulari…

Ăștia care spun că dacă nu ești de dreapta nu înțelegi nimic din economie și n-ai voie să vorbești despre ea sunt exact ca fundamentaliștii religioși (musulmani, sau creștini, sau din secta de eliberare a ursuleților de tomberon) care nu percep natura circulară a argumentului: trebuie să crezi ca noi ca să ne poți critica…

Păi dacă aș crede ca voi nu v-aș mai critica, ursuleților circulari.

Dap. Fiindcă, sunt convins că înțelegi modul în care funcționează motorul mașinii tale, mult mai bine decât inginerii care l-au proiectat, sau chiar și decât mecanicii care-ți repară cutia de viteze periodic. Și asta, doar fiindcă ai deschis capota și eventual ai schimbat uleiul. Din punctul meu de vedere, problema e complexă. Mai complexă decât ce am analizat eu, și cu siguranță mai complexă față de ce ai analizat tu. Și sunt dispus să afirm asta. Fiindcă nu sunt economist, nu sunt analist politic, nu am nicio calitate care mi-ar oferi autoritatea să fac o afirmație pertinentă în această privință.

Dar am disponibilitatea să mă documentez înainte de a face afirmații, și a dezinforma. Și sunt dispus să recunosc că greșesc în fața unor contr-argumente pertinente. Din nefericire pentru tine, domnule jurnalist Dan Alexe, rămâi, la fel ca iubitul meu tată, un om cu opinii pregnante, irefutabile, lipsite de auto-critică, și formată în baza unor cunoștințe superficiale. Aceste aspecte, cumulate cu refuzul de a documenta o problemă într-un mod aprofundat, la care mai adaugi și carențe în construcția logică, duc la o practică extrem de proastă. În special când ai rolul unui formator de opinie.


 

1. http://graphics.wsj.com/greece-debt-timeline/
2. http://greece.greekreporter.com/2014/12/04/75-of-greek-pensioners-enjoy-early-retirement/
3. https://www.youtube.com/watch?v=C8xAXJx9WJ8 (Bloomberg)
4. http://www.nytimes.com/2015/04/09/business/international/explaining-the-greek-debt-crisis.html
5. http://www.theguardian.com/business/2015/apr/24/greek-debts-what-does-it-owe-when-will-the-money-run-out
6. http://money.cnn.com/2015/01/28/investing/greek-debt-who-has-most-to-lose/
7. https://www.youtube.com/watch?v=mEVqeaFHsHE (John Green)
8. https://www.youtube.com/watch?v=gGq8C3SEay8 (Russia Today)