Premisa: Toți suntem egali și avem dreptul de a ne exercita libertatea în funcție de credințe, idei, preferințe și gusturi.

Metoda: Analogie culinară

Mariei îi plac perele atât de mult încât au ajuns să joace un rol central în viața ei. Mănâncă pere, le altoiește și le comercializează, dar le oferă și gratuit celor care-s interesați.

Milică este un băutor de palincă și se folosește de perele Mariei. Le fermentează și oferă produsul final oaspeților. Este un împătimit al aromei.

Marin suferă de gastrită și nu tolerează foarte bine nici fructele și nici băuturile tari, astfel refuză politicos invitațiile celor doi de-a le consuma produsele.

Tatăl lui Mircea a murit înecat cu o felie de pară în 2013. Atitudinea lui Mircea este una rezervată, experiența proprie dictându-i un oarecare scepticism în ceea ce privește siguranța consumului de pere.

Monei îi sunt gâdilate papilele la menționarea cuvântului „măr”. Folosește un ruj roșu, șampon cu extract de mere (pentru volum) și are în baie un Glade micro-spray ce pulverizează regulat parfum de mere. Nu cred că ar putea locui împreună cu Maria… deși…

Îmi sunt cunoștințe, prieteni, iubite și rude. Sunt inofensivi (chiar și Milică atunci când bea), își argumentează eronat punctul de vedere, se asociază cu cei care le împărtășesc ideile, au ambiții și dezamăgiri.

Disociere: Toleranța individuală nu se manifestă prin ignoranță. Ne oprim din ascultat în momentul în care cineva nu este de acord cu noi (a se vedea „eu”-ul din Porunca I) și trăim cu impresia că oferim dreptul la exprimare. Când accepți o idee opusă, argumentată valid, atunci exerciți toleranță (și pentru că asta e motivație insuficientă: atunci înveți ceva și-ți perfecționezi eul.)

 

Image credits: http://www.dessert.net.au/